Eveniment actual

Duett

10 Octombrie, 2003
Targu - Mures

Despre Proiect

Proiectul principal al Fundaţiei pentru anul 2003- 2004 a fost o serie de expoziţii Duett, care a vizat scena artistică românească şi maghiară. Proiectul s-a desfăşurat în două faze. În prima etapă au fost implicaţi 3 curatori din România, respectiv din Ungaria (Irina Cios, Judit Anghel, Attila Tordai, Dora Hegyi, Zsolt Petranyi, Hajnal Somogyi ) şi 25-25 artişti români şi maghiari.
În urma deplasării comune a curatorilor la Budapesta, Cluj, Tg-Mures si Bucure?ti ?n octombrie 2002 s-au corelat principiile de selec?ie curatorial? ?i evaluare diferen?iat? a lucr?rilor. A rezultat apoi alegerea perechilor de arti?ti expozan?i pentru seria de ?ase expozi?ii, care avea s? urmeze. Selectarea a presupus g?sirea unor puncte comune ?n activitatea arti?tilor, care s? justifice al?turarea lor.
Scopul seriei de expozi?ii este consolidarea leg?turilor dintre arti?tii rom?ni ?i maghiari, prin munca comun? ?i schimbul profesional prilejuite de cadrul proiectului. Organizarea seriei de expozi?ii este motivat? ?i de izolarea unor tendin?e artistice regionale, ?i este menit? s? atrag? aten?ia asupra metodelor noi de management artistic.

J?zsef Bartha, directorul Funda?iei ARTeast

Expoziţia lui Szabolcs KissPál

KissPál Szabolcs
Spune ce vrei at?ta timp c?t nu te ?mpiedic? s? vezi ceea ce este.
L. Wittgenstein

Szabolcs KissP?l este originar din Tg-Mureş şi este de naţionalitate maghiar?. Tr?ieşte la Budapesta din 1993. Este o prezenţ? activ? pe scena cultural? maghiar?, dar ?n acelaşi timp a fost unul dintre artiştii rom?ni participanţi la Bienala din Veneţia ?n 2001.

Un proiect organizat dup? criterii de naţionalitate ridic? inevitabil chestiuni ce vor pune ?n final sub semnul ?ntreb?rii chiar relevanţa principiului de organizare: problema dezvolt?rii identit?ţii naţionale, a factorilor determinanţi, precum şi a criteriilor sociale ale identific?rii acestei identit?ţi. Asemenea investigaţii ne duc pe un teren deosebit de nesigur atunci c?nd este vorba despre Rom?nia şi Ungaria, ţ?rile vizate de proiectul DUET. Cu toate c? problema dep?şeşte ambiţiile prezentei scrieri, trebuia s? o aduc ?n discuţie, deoarece selectarea lui Szabolcs KissP?l ar putea fi interpretat? ca o reacţie, un r?spuns curatorial menit s? ?nchid? frapant, sau chiar oportunistic meditaţia sceptic? despre acest subiect.

?n mod fericit şi deloc surprinz?tor, artistul astfel "pus ?n situaţie" nu a continuat ideea care a condus la invitarea lui şi, ?ntorc?ndu-se la titlul expoziţiei, a "jucat" un alt set de dualit?ţi.

Instalaţia expus? ?n spaţiul din Tg-Mureş const? din trei lucr?ri, sau mai bine zis, din trei grupuri de lucr?ri. Cea mai timpurie, o instalaţie video, a fost executat? ?naintea invitaţiei ?n cadrul unui program de schimb cultural ?n Finlanda, ?n 2002. O imagine neutr? a unei case cu o creang? care intr? ?n cadru, pe un ecran ?n centrul s?lii, vizibil din dou? p?rţi. Ca şi cum am vedea o cl?dire dintr-o fereastr? din partea cealalt? a str?zii. Dar imaginea se ?nceţoşeaz? ?n c?teva minute: ca o fereastr? care se abureşte. Fenomenul se datoreaz? faptului c? vedem o reflecţie ?n ap?, expus? invers care dispare treptat. ?n diferite p?rţi ale cadrului apar literele expresiei "HERE IN THE FARAWAY", apoi ?ntreaga sintagm?, dar citibil? numai "invers", pe parte cealalt? a ecranului.

Cele trei fotografii aplicate pe cutii luminoase au fost create pentru proiectul DUET. ?n imagini vedem un peisaj de var?, p?dure, poian?, lac, fragment dintr-un p?r?u. Apus de soare, lumin?, umbr?. Iar ?n peisaje, aşezate ?n diferite locuri tuburi flourescente care lumineaz?.

?n cea de-a treia lucrare tubul electric nu este obiectul reprezentat dintr-un anumit punct de vedere, ci materialul lucr?rii.Vedem o scar? alc?tuit? din tuburi electrice, sprijinit? de zid, care este o nou? surs? de lumin? ?n sala de expoziţii ?ntunecat?.

Punctul de plecare al instalaţiei video este o construcţie lingvistic?, ansamblul format de un cuv?nt (here) şi o expresie (in the faraway). Ciud?ţenia ?zvoreşte din faptul c? ambele elemente sunt definiţii de spaţiu subiective: primul se refer? la locul unde se afl? subiectul vorbitor, al doilea la un punct ?ndep?rtat ?n spaţiu. Dar, deoarece ?n vorbire indicatorul "aici" este adesea urmat şi explicat de o definiţie mai obiectiv?, ?n structura dat? cele dou? elemente se condiţioneaz? reciproc. Aceast? construcţie, care nu ridic? probleme de ordin lingvistic forţeaz? g?ndirea noastr? ?ntr-o tumb? logic?. C?ci ?n concepţia existenţialist? spaţiul nu este altceva dec?t distanţa dintre locurile care au relevanţ? pentru noi, iar aici tocmai sistemul de referinţ? este cel care se pr?buşeşte sau se concentreaz? ?ntr-un singur punct. Astfel se ofer? posibilitatea descoperirii unei aluzii la problematica trasat? ?n introducere, ?n m?sura ?n care se sugereaz? c?, dincolo de prezenţa concret? fizic?, omul se poziţioneaz? ?n acelaşi timp şi ?n alte sisteme de relaţii. Totodat?, artistul este stimulat s? ?ncerce captarea expresiei, a ?nţelesului ei cu ajutorul unui alt sistem de semne, cel al imaginilor.

Nu ştiu dac? expresia s-ar putea exprima ?n form? abstract?, matematic?, dar KissP?l nici nu opereaz? cu un astfel de sistem, ci recurge la mediile documentative cele mai apropiate de realitatea vizibil?, la fotografie şi film.

Casa poate fi considerat? mediul apropiat al artistului/privitorului, iar suprafaţa apei creeaz? impresia melancolic? distanţei infinite. ?n imaginea proiectat?, care ocup? un spaţiu intermediar ?ntre cadrul fix şi imaginea ?n mişcare, "se ?nt?mpl?" o contopire subtil? a celor dou?. Parc? ar fi un instantaneu fixat, interpretabil ca imagine, realitate consistent?. O imagine interioar?, de vis sau o amintire. Senzaţia de vis este amplificat? de apariţiile scurte ale literelor şi cuvintelor, iar apariţia final?, inversat? a expresiei trimite la o alt? caracteristic? a lucr?rii. C?ci nu este o ?nt?mplare c? ecranul este ?n mijlocul s?lii şi nu pe perete. Inversarea textului atrage atenţia asupra faptului c? ecranul se poate ?nconjura, asupra caractelui iluzoric al spaţiului şi distanţelor imaginii proiectate.

Cele trei forografii aplicate pe cutii luminioase au fost create pentru aceast? expoziţie. ?n mod automatic fotografia este interpretat? ca o captare mecanic? a unui moment real trecut. Dincolo de aceasta, imaginea peisajului din natur? chiar dac? este legat de instalaţia video este mediul cel mai puţin planificat sau manipulat. Poart? cele mai puţine informaţii referitoare la timp, spaţiu, relaţii culturale sau sociale concrete care ar putea "?ngreuna" interpretarea imaginii. Astfel senzaţia vizual? r?m?ne definitorie, vedem "imagine" şi "spaţiu". Cutia luminoas? are efect dublu: prin lumin? amplific? iluzia spaţial? şi ?n acelaşi timp l?rgeşte realmente imaginea bi-dimensional? ?ntr-un obiect tri-dimensional.

Imaginea tubului electric din fotografii dezv?luie manipularea percepţiei, structura obiectului. Tubul electric, care apare ?n cutii ca mediu al amplific?rii efectului spaţial, apare acum ca element al realit?ţii reprezentate. Vedem simultan imaginea sa şi lumina declanşat? ?n fundalul imaginii. ( Procedeul aminteşte de lucrarea Photopath a lui Viktor Burgin din 1967 ?n care o serie de fotografii reperezent?nd porţiuni din parchet au fost aşezat? pe podeaua s?lii de expoziţie, acoper?nd porţiunile reprezentate. Se f?cea trimitere la dualitatea dintre vedere şi evocare prin g?ndire formulat? de Wittgenstein.) Faptul c? ?n una din fotografii tubul este reflectat de oglinda apei pare o extindere aproape de poant? a logicii operei, dar şi o re?ntoarcere la r?d?cini clasice.

Scara construit? din tuburi luminoase realizeaz? un nivel mai avansat al obiectific?rii. Folosirea tubului luminos ne aduce aminte de Dan Flavin şi de derivatele sculpturii minimaliste, dar caracterul construit al imitaţiei unui obiect ?nzestrat cu o funcţie concret? mut? accentul pe obiectificare ?n locul manipul?rii spaţiului prin lumin? şi confer? lucr?rii mai ales prin corelaţie cu celelelte opere expuse un caracter juc?uş, autoreferenţial.

Operele expuse cerceteaz? relaţiile dintre realitate/aparenţ?, percepţie şi medii. ?n ansamblul de lucr?ri putem observa diferite nivele ale obiectific?rii (obiect, fotografie, video), referinţele lor reciproce şi organizarea lor logic? completate de analiza permanent? a rolulului luminii (ca element de baz? al v?zului şi a mediilor technice). Instalaţia angreneaz? dihotomii din moştenirea artei conceptuale precum cele dintre spaţiul fizic şi virtual, obiect şi spaţiu, materie şi fenomen, material şi imaterial, realitate şi iluzie.

Cu toate c? r?d?cinile instalaţiei ajung p?n? la arta conceptual? "clasic?" şi la minimalism, imaginea este mult mai bogat?, mai antrenant?, mai concret? datorit? caracterului descriptiv al informaţiei vizuale.

Lucr?rile lui KissP?l sunt motivate de ?ntreb?ri revelatoare referitoare la posibilitatea capt?rii realit?ţii şi de folosirea conştient? şi compararea diferitelor medii. V?z?nd operele sale este destul de dificil s? ne sustragem impresiei efectului contemplativ, melancolic, misterios, chiar miraculos. Este la fel de greu s? ignor?m importanţa, meticulozitatea şi frumuseţea visceral? a formei vizuale care declanşeaz? acest efect. ( ?n decursul preg?tirii expoziţiei ?n leg?tur? cu o poveste personal? KissP?l mi-a vorbit despre natura esenţial divin? a unit?ţii şi esenţial satanic? a dualit?ţii. Mi-am adus atunci aminte de cele scrise de Tony Godfrey despre arta neo-conceptual? : It almost seems as if God had slipped back in by the back door.2)

KissP?l susţine ca acesta este un element secundar, adiţional al operelor, puţin voit sau conştient. Cum se poate raporta totuşi la conşientizarea şi aprofundarea analitic? caracteristice metodei sale de creaţie? Putem g?si r?spunsul urm?nd direcţia investigaţiilor sale. KissP?l experimentez? posibilit?ţile percepţiei, ?nţelegerii şi reprezent?rii Realit?ţii şi Existenţei, a "organiz?rii" acestora prin folosirea şi contopirea diferitelor sisteme de semne (lingvistice, vizuale, perceptuale) şi medii de expresie. Deci, dac? rezultatul nu este un text deştept, gril? de cristal clar? sau analiz? abstract?, ci o lume vizual? complex?, aleatorie prin captarea mecanic? a realit?ţii, oferind senzaţii emoţionale şi estetice mai mult sau mai puţin voit, atunci va fi chiar recunoaşterea şi demonstraţia şanselor şi limitelor unei asemenea c?ut?ri, a faptului din nou exprimat de Wittgenstein c? ea " este ca şi cum am ?ncerca s? refacem cu degetele o p?nz? de p?ianjen rupt?."

Parteneri, Sponsori

Home